Pentru a crea o planificare curriculară națională este important să urmăm o succesiune logică care să răspundă nevoilor educaționale și să asigure coerența și echitatea în procesul de învățare-predare. Iată o posibilă ordine a etapelor, alături de unele explicații/motivații pentru fiecare:
- Filosofia educațională (rolul școlii în societatea românească contemporană și alegerea paradigmei educaționale)
Definirea filosofiei educaționale este esențială pentru a stabili cum va funcționa școala în contextul societății românești actuale. Alegerea unei paradigme educaționale (esentialism, progresivism, tradiționalism etc.) sau a unei combinații motivate de valori influențează profund toate celelalte aspecte ale sistemului educațional, inclusiv structura programelor și metodele de predare și evaluare. - Competențele ( aliniate cu cele din profilul absolventului de clasa a XII-a/liceu)
După stabilirea filosofiei educaționale, este necesar să definim competențele esențiale pe care absolventul de liceu trebuie să le dobândească. Aceste competențe vor ghida selecția materiilor – trunchiul comun si cele la alegere, metodele de predare și evaluare. Competențele trebuie să fie corelate cu scopul educațional stabilit în pasul anterior. - Care materii ar urma sa fie finalizate cu examen sau nu, pentru fiecare competență sau grupuri de competente
Din moment ce ce competențele sunt definite, trebuie stabilit ce materii vor contribui la formarea acestora. Este necesar să se decidă dacă fiecare materie va fi evaluată printr-un examen final sau nu, în funcție de relevanța sa în atingerea competențelor. Unele materii vor necesita examene de bacalaureat, în timp ce altele ar putea să fie evaluate continuu prin portofoliu sau teste pe parcursul anului. - Câte ore de curs pe zi ar fi necesare (și realiste) În acest pas se stabilesc resursele și timpul disponibil pentru fiecare materie. Orele de predare trebuie să fie repartizate eficient astfel încât să se asigure o dezvoltare echilibrată a competențelor, ținând cont de numărul total de ore pe care elevii le pot dedica studiului într-o zi.
- Se pot atinge competențele prin materii independente?
Este important să analizăm dacă fiecare materie poate contribui în mod independent la dezvoltarea competențelor sau dacă sunt necesare abordări interdisciplinare. Unele competențe pot fi atinse printr-o materie specifică, dar altele necesită o abordare mai largă, care integrează mai multe domenii. - Este nevoie de materii interdisciplinare? Pentru ce competențe?
Dacă se consideră că anumite competențe nu pot fi dezvoltate eficient printr-o singură disciplină, atunci vor trebui introduse materii interdisciplinare. De exemplu, competențele care implică gândirea critică si analitică sau abilități de rezolvare a problemelor ar putea beneficia de pe urma unui curriculum care combină matematica, științele sociale, științele naturii etc. - Gradul de dificultate și echitatea în evaluare
Este important să stabilim gradul de dificultate al materiei și modul în care acesta va fi cuantificat, astfel încât să se asigure echitatea la stabilirea mediilor finale si/sau admiterea pentru facultate. Materiile cu un grad mai mare de dificultate trebuie să fie echilibrate astfel încât toate materiile care contează pentru diploma de bacalaureat sau pentru admiterea la universitate să aibă un nivel echitabil de evaluare. Această etapă este complicată și necesită rabdare, dar se pot găsi soluții. - Ar trebui ca universitățile să anunțe materii obligatorii pentru admiterea la anumite programe?
Universitățile ar trebui să clarifice din timp ce materii sunt esențiale pentru admiterea la anumie specializări, pentru a ajuta elevii să se pregătească adecvat. De exemplu, pentru Medicină ar putea fi obligatorii biologia și chimia, iar pentru Inginerie, fizica și matematica avansată. - Programele și tipurile de evaluare sa fie concepute astfel încât să se poată urmări dezvoltarea competențelor
În final, este important să definim programele educaționale și tipurile de evaluare care vor fi folosite pentru a măsura progresul elevilor. Aceste evaluări trebuie să fie corelate cu competențele dorite și să permită o urmărire continuă a dezvoltării acestora.
Această ordine logică ajută la asigurarea unui cadru educațional coerent, în care fiecare decizie curriculară este ghidată de un scop mai larg: dezvoltarea competențelor esențiale pentru viața personală, profesională și socială a elevilor.