Reflecția

Experiența reală trebuie să includă reflecția ca garant al înțelegerii experienței respective. Doar așa noile experiențe vor aduce plus valoare celor anterioare. Există o întreagă literatură despre rolul reflecției în formarea caracterului sau a deprinderilor de învățare printre cele mai cunoscute fiind cercul reflectiv al lui Gibbs (1988) și modelul reflectiv circular al lui Atkins și Murphy (1994). În continuare iată câteva exemple practice ce pot fi folosite în orele de clasă de peste an.

Un mod de a capta reflecția pe care l-am folosit cel mai des, și care a funcționat bine, deci este recomandabil, poate fi jurnalul de reflecție. Acesta este structurat pe taxonomia Bloom, poate fi tipărit în format mai mare sau mai mic și anexat caietului de lucru.

Ar putea arăta cam așa:

Niveluri de Reflecție

Îmi amintesc: Despre ce am învățat? Ce știu acum și nu știam înainte?
Înteleg: Ce este important în ceea ce am învățat? De ce?
Analizez: Care sunt părțile componente a ceea ce am invatat? Am identificat trăsături generale, tendințe, probleme?

Explic: Ce corelații cauză-efect am observat?
Aplic: Unde pot folosi cele învățate?
Justific: Ce argumente am pentru a-mi susține afirmatiile și concluziile?
Evaluez: Cât de bine am invatat? Ce am invatat despre felul în care învăț mai bine?

Transfer (creez) Cum pot folosi în viitor ceea ce am învățat, în contexte și circumstanțe diferite?

Un alt exemplu este ce am folosit mai ales la clasele de liceu, în special după o evaluare sumativă majoră, gen teză. Reflecția se poate face în format electronic sau pe hârtie și iar o copie este păstrată de profesor. Ea poate fi împărtășită și cu părinții.

1. Punctele forte ale abilităților mele de învățare și studiu sunt: ……..

2. Va trebui să muncesc mai mult pentru a îmbunătăți următoarele abilitățile de studiu:…

3. O modalitate/Modalitățile prin care îmi pot ajusta abordarea învățării pentru a îmbunătăți această/aceste abilitate/abilități de studiu este/sunt …….

4. Unitățile pe care le înțeleg și în care performez bine sunt:………..

5. Unitățile cu care am nevoie de mai multă recapitulare sunt:…………..

6. Tipurile de întrebări care mi se par ușoare sunt:………………..

7. Tipurile de întrebări cu care am nevoie de mai multă practică sunt:………………

8. O modalitate prin care pot aborda mai bine problemele/întrebările care sunt dificile pentru mine este….

In fine, în funcție de disciplina predată, iată câteva întrebări potrivite pentru a reflecta asupra unei unități de învățare sau a rezultatelor de la o evaluare. Ele pot fi folosite și ca întrebări pentru biletele de ieșire sugerate la evaluările formative:

• Cum am folosit abilitățile de gândire în elaborarea evaluării sumative?
• Cum mi-am gestionat timpul?
• Cu cine și cum am colaborat?
• Cum aș putea acționa inspirat de ceea ce am învățat în timpul acestei unități de învățare?

• Ce perspective am explorat?
• Care sunt cele mai interesante descoperiri pe care le-am facut?
• Ce m-a surprins cel mai mult în timpul acestei unități/la finalizarea acestei lucrări?
• Care este cel mai important lucru pe care l-am învățat ?

• În ce momente sunt cel mai mândru de eforturile mele?
• Ce aș face diferit dacă aș da din nou aceasta teză/lucrare?
• Cum voi folosi în viitor ceea ce am învățat acum?
• Când m-am simțit cel mai mult în control al învățării mele?

• Când m-am simțit cel mai provocat?
• Ce mi s-a părut cel mai dificil în această unitate de învătare sau în această evaluare?
• Care a fost partea mea preferată din unitatea de învățare?
• Cum pot aplica ce am învățat la o altă clasă/disciplină sau în viața mea din afara școlii?

• Ce întrebări aș mai avea despre materia și conceptele parcurse?
• Aș putea explica altcuiva ceea ce am învățat? De ce? De ce nu?
• Cum aș explica cuiva dintr-o clasă mai mică ceea ce am învățat în lecție/modul?
• Cum aș explica unui adult ceea ce am învățat în lecție/unitate de învățare?

Simulări și realități

Acum că s-a mai liniștit vâltoarea comentariilor mai mult sau mai puțin obiective în jurul importanței, valorii sau învățămintelor ce le putem trage din simulările examenelor pe care le parcurg elevii, poate a venit timpul, pentru cei interesați și pregătiți să se uite la toate aspectele și implicațiile de dincolo de generalizări pripite și de vânătoarea de vinovății, să ne uităm puțin, în interesul misiunii noastre întru învățare a copiilor,  la ce se spune în unele dintre analizele făcute de cei ce au studiat fenomenul.

Întrebarea cheie este: cum separăm adevărul de zgomot? Trebuie să ne punem aceeași întrebare cu privire la rezultatele examenelor simulate. Pe măsură ce intrăm în “sezonul simulărilor”, ar trebui să fim deosebit de atenți la problema corelației/cauzalității. Scopul simulărilor  este de a afla ce știu sau nu știu elevii, ce pot sau nu pot face și de a afla ce trebuie să fac în continuare, ca răspuns la performanțele lor. A face inferențe valide este numele acestui joc și este mult mai greu decât pare. Imaginați-vă: un elev răspunde la o întrebare “descrie” cu un răspuns de un rând, când ar trebui să scrie un paragraf sau două detaliate. Ce ar trebui să înțelegem din asta în calitate de profesor al lor?

Au înțeles greșit cantitatea de detalii necesară?

Au lacune în cunoștințe?

Înțelegerea lor este exactă, dar superficială?

Au ghicit pur și simplu răspunsul corect, fără să îl știe cu adevărat?

Răspunsul lor este doar o regurgitare de pe o foaie de recapitulare?

Fără un răspuns precis la aceste întrebări (și nu numai), următoarea noastră mișcare ar putea să nu aibă niciun impact. Deci, ce ar trebui să facem? Ei bine, să ne uităm la răspunsurile întregii clase:

Mai sunt mulți alți elevi care se luptă în mod similar la această întrebare?

Au și alți elevi probleme cu aceeași “abilitate” de examen, de exemplu, evaluează în loc să descrie?

Au rămas cu toții în criză de timp?

https://hwrkmagazine.co.uk/why-making-sense-of-mock-results-isnt-easy/

 

Deși nicio componentă unică a sesiunii de examinare simulată nu a fost identificată ca având un efect asupra performanței elevilor la examen, un pachet de componente care implică discuții, evaluarea și corectarea unui eșantion de răspuns la  întrebări de examen simulat a produs performanțe superioare față de simpla punere la dispoziția elevilor a unor copii ale materialelor de studiu.

În plus, analizele de regresie liniară multiplă au indicat că prezența la simularea examenului   a fost semnificativ predictivă atât pentru rezultatele individuale la examen, cât și pentru nota finală.

https://kuscholarworks.ku.edu/bitstream/handle/1808/6937/Dotson_ku_0099D_11010_DATA_1.pdf;sequence=1

 

Într-un studiu privind simulările de examene  cercetătorii au descoperit că elevii care au participat la testul-simulare  după o perioadă de recapitulare au avut rezultate mai bune la examenul final decât cei care nu au participat la simulare și au petrecut tot timpul repetând.

https://www.coursehero.com/file/24469229/Roediger-Karpicke-2006-PsychScipdf/

 

Zece motive pentru a recapitula pentru simulări de examene

https://www.studentnavigator.co.uk/ten-reasons-to-revise-for-mock-exams/

 

Pe baza concluziilor acestui studiu, s-a recomandat ca examenele simulate să devină obligatorii pentru toți candidații , deoarece au capacitatea de a prezice notele lor la WASSCE (echivalentul de bacalaureat pentru țările din Africa de vest).

https://www.researchgate.net/publication/316202795_Predictive_Validity_of_Mathematics_Mock_Examination_Results_of_Senior_and_Junior_High_School_Students’_Performance_in_WASSCE_and_BECE_in_Ghana

 

Din ce în ce mai multe țări interzic telefoanele mobile la lecții

“Printr-o nouă directivă, Marea Britanie interzice și ea telefoanele mobile și alte dispozitive mobile în viața școlară de zi cu zi. Olanda face același lucru de la începutul anului 2024. Franța și Italia interzic de mult timp telefoanele mobile. Și în Germania, apelurile pentru o regândire a utilizării telefoanelor mobile la lecții și în școli au devenit mai puternice după studiul PISA 2022. Dar cum anume sunt puse în aplicare interdicțiile privind telefoanele mobile în străinătate?”

Sandra Holmes (pentru Deutsches Schulportal, link la sfârșit) oferă o imagine de ansamblu.

 

Franța: Telefoanele mobile au fost interzise în timpul pauzelor din 2018

În Franța este în vigoare în școli din 2010 interzicerea telefoanelor mobile. Inițial, utilizarea telefoanelor mobile a fost interzisă doar în timpul orelor de curs. În 2018, Adunarea Națională a Franței a decis că utilizarea dispozitivelor cu acces la internet în timpul pauzelor și în timpul activităților școlare din afara clădirii școlii nu mai este permisă. Reglementările se aplică în instituțiile preșcolare (Écoles maternelles), în școlile primare și în școlile secundare. Doar liceele (lycées) sunt exceptate de la interdicție. În acest fel, copiii cu vârste cuprinse între trei și 15 ani ar trebui să se poată concentra mai bine asupra învățării și, de asemenea, să fie protejați de hărțuirea cibernetică în timpul pauzelor și de conținuturile dăunătoare pentru tineri. În cazul unor încălcări, profesorii pot confisca temporar dispozitivele.

 

Olanda: Interzicerea telefoanelor mobile se aplică din ianuarie 2024

În Olanda Se va interzice folosirea telefoanelor mobile în școlile secundare de la începutul anului. Telefoanele inteligente nu mai sunt deja permise în sala de clasă. Ministerul Educației a anunțat la sfârșitul anului 2023 că nu este vorba de o interdicție legală, ci de o “recomandare fermă”. Începând cu anul școlar 2024/25, directiva se va aplica și în școlile primare și speciale. Cu toate acestea, vor exista în continuare excepții. Școlile pot decide singure când are sens să folosească smartphone-uri în clasă, de exemplu atunci când este vorba de subiectul Cunoașterea mediilor de informare. Copiii care beneficiază de dispozitive mobile din cauza unor limitări fizice sau mentale pot, de asemenea, să continue să le folosească. Potrivit ministrului liberal-conservator de atunci al învățământului primar și secundar, Mariëlle Paul (VVD), scopul este de a crea un mediu în care elevii se pot concentra mai bine, iar profesorii pot preda eficient.

 

Italia: Vechea interdicție a fost înăsprită

În Italia există o interdicție privind telefoanele mobile din 2007, deși aceasta a fost temporar relaxată în 2017. După schimbarea guvernului din 2022, interdicția a fost înăsprită printr-o circulară a noului ministru al educației Giuseppe Valditara (Lega Nord). În consecință, utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs este acum din nou interzisă. Motivul: Utilizarea telefoanelor mobile nu numai că distrage atenția de la învățare, dar arată și o lipsă de respect față de profesori. Interdicția ar trebui să contribuie la restabilirea autorității acestora. Cu toate acestea, există și excepții în școlile italiene: profesorii pot permite utilizarea smartphone-urilor și a laptopurilor dacă aceasta servește unor scopuri educaționale. În prezent, nu există sancțiuni împotriva școlilor care nu respectă liniile directoare. Conducerea școlii dorește să decidă singură cum să gestioneze telefoanele mobile etc. în clasă.

 

Marea Britanie: O nouă directivă urmărește să protejeze mai bine elevii

În Marea Britanie se discută despre interzicerea telefoanelor mobile în școli începând cu octombrie 2023. Acum, guvernul conservator are din februarie 2024 un Ghid, care are ca scop să încurajeze școlile să interzică în mod uniform utilizarea smartphone-urilor în clasă și în timpul pauzelor. În acest fel, guvernul dorește să întărească poziția profesorilor și să protejeze elevii de distragerea atenției și să asigure protejarea și îmbunătățirea comportamentului lor. Ministrul educației, Gillian Keegan,  a subliniat că acesta nu este încă un proiect de lege și că fiecare școală poate găsi modalități de a pune în aplicare liniile directoare care i se potrivesc.

 

De fapt, regulile din orientări nu sunt obligatorii. În practică, probabil că nu se vor schimba prea multe, deoarece, potrivit platformei britanice de sondaj “teacher tap”, 80% dintre școli interzic oricum deja telefoanele mobile.

 

În alte țări europene, interzicerea telefoanelor mobile în școli este controversată. În Spania, unele dintre regiunile autonome au optat în mod legal pentru o interdicție totală, în timp ce altele adoptă o abordare mai permisivă. În Austria, sindicatul profesorilor a cerut interzicerea telefoanelor mobile. Ministerul Educației are un punct de vedere diferit. Acesta vede digitalizarea ca pe o oportunitate și dorește să lase la latitudinea școlilor să decidă cum să folosească smartphone-urile și inteligența artificială în cadrul lecțiilor. În Danemarca, majoritatea covârșitoare a școlilor au adoptat propria politică privind telefoanele mobile.

 

O interdicție uniformă de a lua telefoane mobile nu este planificată nici în Germania. Acest lucru ar interfera prea mult cu drepturile personale și de proprietate ale individului. Din cauza structurii federale a sistemului de învățământ german, o reglementare cuprinzătoare uniformă a utilizării telefoanelor mobile în timpul lecțiilor și pe terenul de joacă nu este oricum posibilă dar școlile au această opțiune.

 

https://deutsches-schulportal.de/schulkultur/immer-mehr-laender-verbannen-das-handy-aus-dem-unterricht/

 

 

Observații sau Un fel de jurnal

24 Februarie

Întors in Germania după o călătorie Sydney-Erlangen, door-to-door, de 36 ore.

Pregătiri pentru Conferința de Literație de la București, partea mea Literația Responsabilitatea Tuturor.

7 Februarie

Schiul este unul dintre cele mai scumpe sporturi. Termenul de Vacanță de schi este, cred eu, total nepotrivit, ca să nu zic ofensator, într-o societate în care inechitatea școlară este una dintre cele mai mari probleme ale educației.

 

6 Februarie

Mi se pare de strigător la cer faptul că nimeni nu comentează critic că simulările care se corectează automat/scanat de la distanță precum examenele nu sunt corectate de profesorii de la clasă. Rostul principal al acestor simulări (pe lângă cel de a-i pregăti pe elevi pentru condițiile de examene) este/ar trebui să fie de a da feedback elevului pentru ca acesta să se pregătească pentru examenul final de evaluare naținală/bacalaureat. Păi dacă nu îl corectezi tu, profesorul lui, cum îi dai feedback personalizat, explicit, cum să îl ajuți să progreseze? Pe unde am fost și lucrat noi, profesorii, scriem de cele mai multe ori (sau primim de la minister sau cumpăram) examenul și noi, totdeauna, îl corectam și noi, totdeauna, le dăm feedback detailat și creăm  un mini-raport de cum a mers clasa, ce trebuie revizitat și recapitulat, raport pe care îl discutăm cu ai noștri elevi.

 

2 Februarie

Noile modificări aduse programei școlare australiene vor afecta modul în care se vorbește despre alimentație și bunăstare în școlile din întreaga țară.
Conform liniilor directoare publicate pe 2 februarie, activitățile care includ calcularea caloriilor, a indicelui de masă corporală, a măsurătorilor corporale sau înregistrarea aportului alimentar vor fi evitate pentru a reduce daunele neintenționate.
În schimb, accentul va fi pus pe bunele obiceiuri alimentare și pe menținerea corpului în mișcare.

https://www.9news.com.au/national/new-australian-curriculum-guidelines-on-health/a2e324e8-efc9-433f-9b6e-2262ea9fe9bc