Experiența reală trebuie să includă reflecția ca garant al înțelegerii experienței respective. Doar așa noile experiențe vor aduce plus valoare celor anterioare. Există o întreagă literatură despre rolul reflecției în formarea caracterului sau a deprinderilor de învățare printre cele mai cunoscute fiind cercul reflectiv al lui Gibbs (1988) și modelul reflectiv circular al lui Atkins și Murphy (1994). În continuare iată câteva exemple practice ce pot fi folosite în orele de clasă de peste an.

Un mod de a capta reflecția pe care l-am folosit cel mai des, și care a funcționat bine, deci este recomandabil, poate fi jurnalul de reflecție. Acesta este structurat pe taxonomia Bloom, poate fi tipărit în format mai mare sau mai mic și anexat caietului de lucru.

Ar putea arăta cam așa:

Niveluri de Reflecție

Îmi amintesc: Despre ce am învățat? Ce știu acum și nu știam înainte?
Înteleg: Ce este important în ceea ce am învățat? De ce?
Analizez: Care sunt părțile componente a ceea ce am invatat? Am identificat trăsături generale, tendințe, probleme?

Explic: Ce corelații cauză-efect am observat?
Aplic: Unde pot folosi cele învățate?
Justific: Ce argumente am pentru a-mi susține afirmatiile și concluziile?
Evaluez: Cât de bine am invatat? Ce am invatat despre felul în care învăț mai bine?

Transfer (creez) Cum pot folosi în viitor ceea ce am învățat, în contexte și circumstanțe diferite?

Un alt exemplu este ce am folosit mai ales la clasele de liceu, în special după o evaluare sumativă majoră, gen teză. Reflecția se poate face în format electronic sau pe hârtie și iar o copie este păstrată de profesor. Ea poate fi împărtășită și cu părinții.

1. Punctele forte ale abilităților mele de învățare și studiu sunt: ……..

2. Va trebui să muncesc mai mult pentru a îmbunătăți următoarele abilitățile de studiu:…

3. O modalitate/Modalitățile prin care îmi pot ajusta abordarea învățării pentru a îmbunătăți această/aceste abilitate/abilități de studiu este/sunt …….

4. Unitățile pe care le înțeleg și în care performez bine sunt:………..

5. Unitățile cu care am nevoie de mai multă recapitulare sunt:…………..

6. Tipurile de întrebări care mi se par ușoare sunt:………………..

7. Tipurile de întrebări cu care am nevoie de mai multă practică sunt:………………

8. O modalitate prin care pot aborda mai bine problemele/întrebările care sunt dificile pentru mine este….

In fine, în funcție de disciplina predată, iată câteva întrebări potrivite pentru a reflecta asupra unei unități de învățare sau a rezultatelor de la o evaluare. Ele pot fi folosite și ca întrebări pentru biletele de ieșire sugerate la evaluările formative:

• Cum am folosit abilitățile de gândire în elaborarea evaluării sumative?
• Cum mi-am gestionat timpul?
• Cu cine și cum am colaborat?
• Cum aș putea acționa inspirat de ceea ce am învățat în timpul acestei unități de învățare?

• Ce perspective am explorat?
• Care sunt cele mai interesante descoperiri pe care le-am facut?
• Ce m-a surprins cel mai mult în timpul acestei unități/la finalizarea acestei lucrări?
• Care este cel mai important lucru pe care l-am învățat ?

• În ce momente sunt cel mai mândru de eforturile mele?
• Ce aș face diferit dacă aș da din nou aceasta teză/lucrare?
• Cum voi folosi în viitor ceea ce am învățat acum?
• Când m-am simțit cel mai mult în control al învățării mele?

• Când m-am simțit cel mai provocat?
• Ce mi s-a părut cel mai dificil în această unitate de învătare sau în această evaluare?
• Care a fost partea mea preferată din unitatea de învățare?
• Cum pot aplica ce am învățat la o altă clasă/disciplină sau în viața mea din afara școlii?

• Ce întrebări aș mai avea despre materia și conceptele parcurse?
• Aș putea explica altcuiva ceea ce am învățat? De ce? De ce nu?
• Cum aș explica cuiva dintr-o clasă mai mică ceea ce am învățat în lecție/modul?
• Cum aș explica unui adult ceea ce am învățat în lecție/unitate de învățare?