Cele mai importante 10 studii educaționale din 2023, conform Edutopia, au fost publicate săptămâna trecută pe sit-ul publicației. Am selectat patru dintre ele.

 

1. SCĂDEREA ACTIVITĂȚII INDEPENDENTE DUCE LA SCĂDEREA BUNĂSTĂRII MENTALE A COPIILOR

Jocurile riscante și activitățile nesupravegheate în aer liber, care ar putea “proteja împotriva dezvoltării fobiilor” și reduce “anxietatea viitoare prin creșterea încrederii persoanei în faptul că poate face față în mod eficient situațiilor de urgență”, sunt adesea dezaprobate de către mulți părinți sau profesori. Această perspectivă este controversată deoarece zeci de studii sugerează că fericirea în copilărie, și apoi mai târziu în adolescență, este determinată de sentimente interne de “autonomie, competență și relaționare”, iar jocul independent, munca cu un scop și rolurile importante în clase și familii sunt forme timpurii și vitale de “practică” a lumii reale.

https://www.jpeds.com/article/S0022-3476(23)00111-7/fulltext

 

 

2. INSTRUIREA DIRECTĂ ȘI ÎNVĂȚAREA BAZATĂ PE INVESTIGAȚIE SUNT COMPLEMENTARE

Ar trebui ca profesorii să folosească instruirea directă sau să opteze pentru învățarea bazată pe investigație?

Cercetătorii care au efectuat studiul publicat în „Science direct” în luna mai, anul acesta au concluzionat că

• Metodele bazate pe investigație sunt în general eficiente pentru dobândirea de cunoștințe conceptuale.
• Elevii trebuie să aibă cunoștințe prealabile adecvate pentru a beneficia de învățarea prin investigație.
• Metodele bazate pe investigație oferă, de obicei, elevilor un eșafodaj inițial.
• Numeroși factori contextuali determină succesul unei abordări educaționale.
• O combinație inteligentă de instruire directă și investigație este adesea cea mai eficientă abordare a predării-învățării.

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1747938X23000295?via%3Dihub

 

3. IMPORTANȚA PROGRAMELOR “ Învățarea socială și emoțională (SEL)” ESTE DIN NOU CONFIRMATĂ

Cercetătorul Joseph Durlak, care a pus învățarea socială și emoțională pe hartă cu studiul său din 2011, cel care a concluzionat că programele SEL au sporit performanța academică cu 11 puncte procentuale, s-a întors în 2023 lucrând cu o nouă echipă dar cu o misiune similară.

Grupul tocmai a publicat o meta-analiză cuprinzătoare care a analizat un număr impresionant de 424 de studii care au implicat peste o jumătate de milion de elevi G-12, analizând programele SEL din școli și strategii precum „mindfulness”(conștientizare), abilități interpersonale, managementul clasei și inteligența emoțională. Constatările: Elevii care au participat la astfel de programe au experimentat “o îmbunătățire a rezultatelor școlare, a climatului școlar, a funcționării școlare, a abilităților emoționale sociale, a atitudinilor și a comportamentelor prosociale și civice”, au concluzionat cercetătorii.

SEL a rămas un motor puternic al unei culturi mai bune și al rezultatelor elevilor în anii de gimnaziu și de liceu, ceea ce ne amintește că nu există un punct limită pentru a construi relații, a preda empatie și a face școlile incluzive și primitoare.

În timp ce politicienii continuă să alimenteze controversele pe această temă, există de fapt un sprijin larg pentru SEL, atâta timp cât acesta este legat de rezultate școlare mai bune. Un sondaj al Institutului Thomas B. Fordham din 2021 a arătat că părinții au reacționat negativ la instruirea în clasă etichetată drept “învățare socială și emoțională”, dar au fost favorabili atunci când a fost adăugată o singură clauză – denumirea de “învățare social-emoțională și academică” a schimbat situația și a asigurat implicarea părinților.

https://srcd.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/cdev.13968

 

 

4. MAI MULTE DOVEZI PENTRU A TRECE DINCOLO DE…. “GĂSIREA IDEII PRINCIPALE”

În Statele Unite, predarea înțelegerii lecturii a oscilat între abordări bazate pe abilități și abordări bazate pe cunoștințe. În 2019, lucrurile păreau să ajungă la un punct culminant: În timp ce programele de lectură au continuat să pună accentul pe abilitățile transferabile, cum ar fi “găsirea ideii principale” sau “formularea de deducții”, autoarea Natalie Wexler a publicat The Knowledge Gap, o respingere  a metodelor bazate pe abilități, iar un studiu de amploare din 2020 al Institutului Thomas B. Fordham a fost de acord, observând că “expunerea copiilor la un conținut bogat în materie de educație civică, istorie și drept” a condus la îmbuntățirea  lecturii mai eficient decât abordările bazate pe abilități.

Acum, o pereche de studii noi, de înaltă calitate – cu cercetători de top și cuprinzând peste 5.000 de elevi din 39 de școli – pare să pună punct unui efort de zeci de ani de a împinge cunoștințele de bază în prim-planul instruirii la lectură.

În cadrul unui studiu realizat la Harvard, 3.000 de elevi din clasele primare au participat la un program de alfabetizare de un an de zile axat pe domeniile “bogate în cunoștințe” ale studiilor sociale și ale științelor, explorând, de exemplu, metodele utilizate pentru a studia evenimentele din trecut sau investigând modul în care animalele evoluează pentru a supraviețui în diferite habitate. În comparație cu omologii lor din clasele obișnuite, elevii cu “cunoștințe bogate” au obținut scoruri cu 18% mai mari la capitolul înțelegere generală a lecturii. Cercetătorii au explicat că cunoștințele de bază acționează ca un eșafodaj, ajutându-i pe elevi “să conecteze noile învățături la o schemă generală și să-și transfere cunoștințele la subiecte conexe”.

În alt studiu, o echipă de cercetători, printre care se numără experții de marcă David Grissmer, Daniel Willingham și Chris Hulleman, a examinat impactul programului “Core Knowledge” asupra a 2.310 elevi din nouă școli charter din Colorado de la grădiniță până în clasa a șasea. Abordarea a îmbunătățit scorurile la citire cu 16 puncte procentuale iar dacă ar fi implementată la nivel național, au calculat cercetătorii, ar putea să-i propulseze pe elevii americani de pe locul 15 pe locul cinci la testele internaționale de citire.

 

Pendulul este în mișcare, dar cercetătorii avertizează împotriva unei abordări excesive: Se pare că există “două procese cognitive distincte, dar complementare, implicate în dezvoltare și învățare: “dezvoltarea abilităților” și “acumularea de cunoștințe””, au precizat ei. Este posibil ca echilibrul să fie dezechilibrat, dar pentru a dezvolta cititori competenți, aveți nevoie de ambele.

https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fedu0000751

 

 

 

Edutopia

https://www.edutopia.org/article/10-most-significant-education-studies-2023