Category Archives: Predare – învățare ( strategii, metode, abordări )
Părți tari, parți slabe, oportunități si amenințări. Stimularea prosperității prin Educație în Romania (traducere)
Psychology course – grades 9-10 (NSW, Australia)
Psychology Year 9/10 200 hours Board Endorsed Course
A student:
PSY5-1 explains how the field of psychology provides scientific explanations for the mind and behaviour through research, theories and approaches
PSY5-2 explains the main approaches to the study of the nature of human behaviour and the strengths and weaknesses of those approaches
PSY5-4 explains a range of psychological theories and identifies the application of these theories to everyday life
PSY5-6 recognises the applications and influence of psychology in popular culture and its importance to social factors
PSY5-8 communicates psychological information and ideas using appropriate written, oral and visual forms
Core 1 – What is psychology? 20- 30 hours minimum 8 weeks
Students will identify psychology as a scientific discipline which studies mental processes and human behaviour, the world of the psychologist, the history of psychology and present-day theories of psychology.
Students will learn how the knowledge gained by research psychologists is used by applied psychologists in their dealings with individuals and groups. Students will appreciate the eclectic nature of psychological theories and the contributions made by psychologists of the past in formulating contemporary theories
A student:
- PSY5-1 explains how the field of psychology provides scientific explanations for the mind and behaviour through research, theories and approaches
- PSY5-2 explains the main approaches to the study of the nature of human behaviour and the strengths and weaknesses of those approaches
- PSY5-4 explains a range of psychological theories and identifies the application of these theories to everyday life
- PSY5-6 recognises the applications and influence of psychology in popular culture and its importance to social factors
- PSY5-8 communicates psychological information and ideas using appropriate written, oral and visual forms
| Outcome | Teaching strategy | Resources |
|
Learning sequence 1 – Mental processes and observable behaviour Content Students: explain that psychology is the scientific study of mental processes and how they affect observable behaviour
recognise the historical roots of the study of human behaviour and the contributions of early psychologists, including Charles Darwin Wilhelm Wundt Sigmund Freud William James B.F. Skinner John B. Watson examine the role of the psychologist, including areas of specialisation within the field of psychology, for example clinical psychologists military psychologists environmental psychologists forensic psychologists investigate the tasks involved in some of the major fields of psychology investigate the six major approaches to present-day psychology and the theories behind them, including biopsychology behaviourism psychoanalysis humanism cognitive psychology sociocultural psychology distinguish between research and applied psychology and the roles of each.
Learning sequence 2 – Early psychologists
Learning sequence 3 – Fields of psychology
Learning sequence 4 – Major approaches to psychology |
Brainstorm the following terms, using a concept map to record responses:
Psychology Mental processes Observable behaviour. Using responses collated in the brainstorming activity, construct your own definition of psychology.
Re-examine your definition and make changes based on your increased knowledge. Discuss how the role of a psychologist is different to that of a psychiatrist or counsellor. Use a Venn diagram to differentiate between the role of psychologists, psychiatrists and counsellors.
The study of human behaviour Discuss how human behaviour is different and/or similar to that of other living creatures. Research the history of Psychology and its roots in philosophy Compare the differences between the early schools of thought known as structuralism and functionalism
Complete a quick, write activity to construct answers to the following questions: Why do people behave the way they do? Why do people react differently to similar circumstances? Discuss the nature-nurture debate. How much of our behaviour is inherited and how much is the result of the world in which we live? Early psychologists Teacher note – You may choose to allocate the psychologists to students rather than students selecting. When completing the gallery walk, information can be presented in a range of formats appropriate to the student’s preferences and abilities. Select one of the early psychologists and research the contributions they made to the field of psychology Charles Darwin Wilhelm Wundt Sigmund Freud William James B.F. Skinner John B. Watson. Construct a biography for your chosen psychologist, as a poster Collaborate with other students who have researched the same psychologist to construct a presentation to contribute to a gallery walk. Conduct the gallery walk activity, and add questions to each presentation. Each group should respond to the questions posed. Compile the information gathered on each psychologist and use it to construct a timeline of contributions to psychology. Discuss the statement ‘Wilhelm Wundt is the father of academic psychology’.
Students: examine the role of the psychologist, including areas of specialisation within the field of psychology, for example: clinical psychologists military psychologists environmental psychologists forensic psychologists investigate the tasks involved in some of the major fields of psychology. Areas of specialisation Teacher note – When completing the university research, some universities do not publish their course brochure/information online and it may need to be requested in advance. Brainstorm the places that psychologist work and add responses to a class jamboard. complete the following questions: Which faculty area provided the course? How long does it take to become a psychologist? Which areas of specialisation does the university offer? What are the main areas of study within the course? Are they prerequisites for entry? What are 3 things you have discovered about the study Psychology that you didn’t know before starting this task? Briefly outline the education and training required to practice as a psychologist in Australia. Select a psychologist from the Which type of psychologist is right for me? section of the Who they assist and Tasks they may perform Discuss how the workplace environment impacts on the role performed by the psychologist and the tasks involved. Revisit the class jamboard and add any new workplaces or industries that were not included in the initial brainstorm. Tasks involved and take note of the tasks involved in each of the different areas of specialisation Complete table 1 for each area of specialisation. Table 1 – Psychology speciality – places of employment and tasks performed Psychology speciality Places of employment Tasks completed Clinical, Military, Environmental, Forensic, Students: investigate the six major approaches to present-day psychology and the theories behind them, including: biopsychology behaviourism psychoanalysis humanism cognitive psychology sociocultural psychology. distinguish between research and applied psychology and the roles of each. The six approaches to present-day psychology Take notes to assist in completion of the table below. Using the information from the video and further research, complete table 2.
Consider the differences between the fictional background created for your ‘Pat’ when compared to the other student’s fictional scenario. What are the key differences? Complete the activity for a second time, using your psychological perspective to explain the behaviour. Does the change in circumstances result in a different reasoning for Pats behaviour? Differences between research and applied psychology Construct a definition for research psychology and applied psychology. Use your definitions and further research to complete table 3 below. Table 3 – Research and applied psychology Features Research psychology Applied psychology Definition, Associated Psychologists, Tasks involved, Types of workplace/industry Identify the areas of similarity and difference between the fields of research and applied psychology. Represent your information in a Venn diagram.
|
Psychology | Explorable Explanations
Watch Intro to psychology: Crash Course #1 (10:53) and make notes on some of the features of psychology
Watch The fight flight freeze response (3:05).
Watch Psychologists talks about their careers (5:22)
Access the website for a university of your choosing that offers a Psychology course,
Australian Psychological Society webpage and identify:
Watch Perspectives in Psychology (9:06) for an overview of present-day approaches to Psychology.
Table 2 – Psychological approaches and associated psychologists, tabulate – Approach, Associated psychologists, Theory Biopsychology, Behaviourism, Psychoanalysis, Humanism, Cognitive, Sociocultural, Evolutionary Case study eg Pat is a first-year student at university. Pat has been drinking a lot lately and there is concern that Pat may be an alcoholic. Review the case study of Pat (as presented in the video) and complete the following tasks: Provide a fictional background for Pat including age, gender, family background, past experiences. Offer a possible reason for Pat’s behaviour using one psychological perspective from those examined in the previous activity. Compare your reasoning with another student who used a different psychological perspective to explain the behaviour. |
Core 2 – Research methods in psychology
Students examine the scientific methods and ethics involved in psychological research and experimentation. They will investigate the types of psychological research and examine the ethical principles that are required when engaging participants in research studies.
A student:
PSY5-1 explains how the field of psychology provides scientific explanations for the mind and behaviour through research, theories and approaches
PSY5-2 explains the main approaches to the study of the nature of human behaviour and the strengths and weaknesses of those approaches
PSY5-5 demonstrates an understanding of the importance of ethics in psychology, research and the interpretation of data
PSY5-7 examines suitable research methods including procedures and critical analysis when completing action based learning
PSY5-8 communicates psychological information and ideas using appropriate written, oral and visual forms
| Content
Students: define the role and purpose of psychological research identify the characteristics of quality psychological research, including theoretical frameworks, standardised procedures, validity, reliability investigate the differences between various types of psychological research and identify the advantages and disadvantages of each research method, including experimental research, correlational research, descriptive research
examine the role of ethical principles and professional practice in psychology, for example informed consent, deception the role of professional associations for practising psychologists
explain the role and purpose of statistics in psychological research, including descriptive statistics, inferential statistics conduct a simple experiment to test a hypothesis and analyse the results.
|
Students conduct their own research on a question of their design in order to write a report as a group or individually. Due Week 7
Students to research the background theory for their choose area. Compare scientific and psychological reports and experiments
Student then reflect on their own research to discuss the key ideas and terms of the core 2 topic
Students analyse their own experiment and report in line with standard procedures.
Students investigate correlation and causation both real and fake for joking.
Describe the difference between descriptive and inferential statics
Investigate examples of ethically poor experiments and other experiments
Use statistics in a modelled example to discuss terms like standard deviation to access significance. Do a simple experiment such as flipping a coin with fingers cross to explore that expected results are not always seen in small sample sizes.
|
Youtube videos on Google classroom
Case study- psy boost
Twin study unethical https://www.youtube.com/watch?v=2a5U-yr4ESY
5 famous psychological studies you could do today
Unethical science
https://www.youtube.com/watch?v=hRwWxELXakA
|
Option 1 – Biological bases of behaviour- Science
Students study the evolution and development of the human brain and what sets human beings apart from other animals. They will investigate the anatomy and physiology of the human brain and nervous system, the nature of normal brain function and the role of technology in analysing neurological disorders.
Students learn about sensation, perception and consciousness and how these biological issues affect how humans relate to the world around them. They learn to appreciate the complexity of human behaviour from a biological perspective.
Outcomes
A student:
PSY5-1 explains how the field of psychology provides scientific explanations for the mind and behaviour through research, theories and approaches.
PSY5-2 explains the main approaches to the study of the nature of human behaviour and the strengths and weaknesses of those approaches.
PSY5-3 describes diversity and variation on the nature of personality, disease, disorders, intelligence and creativity and their influence on human behaviour.
PSY5-6 recognises the applications and influence of psychology in popular culture and its importance to social factors.
PSY5-8 communicates psychological information and ideas using appropriate written, oral and visual forms.
| Content
Students: describe the structure and evolution of the human brain and how it differs from those of other animals
explain how the ability to think and reason defines us as humans examine the role of the brain and nervous system in controlling human behaviour
investigate the nature of normal brain function and how science and technology can assist in the diagnosis and treatment of neurological injuries, diseases and disorders
evaluate current research into ways of preventing, treating or curing brain injuries, diseases and disorders
examine biological rhythms and their effects on human behaviour, including:unseen forces such as biological clocks, circadian rhythms and jet lag
investigate the sleep cycle, sleep deprivation, dreams and brain changes during sleep and their effects on human behaviour.
|
Examine diagram of the brain- draw labeled diagram
Use a model of axon to describe structure of myelin sheathing Use bioviewers to explore nerve cells etc
Discuss evolution
Students to use research skills present a short presentation on one key term from the technologies and current research area to their peers.
Students to also investigate each term that are being used as topics for the presentations
illusions
Other medical effects eg insulin, hormones, depression and hormones
After presentations, students to discuss issues eg is technology or medication better for solving some disorders.
Teacher to recap science eg evolution of humans and their cognitive capacity |
https://www.youtube.com/watch?v=Hp1h5mlVTUM Early brain development
Phet model of neuron
Explore potential differences between humans and more primitive humans
https://www.youtube.com/watch?v=M-4azGe_5to Structure of the Brain Google classroom presentation topics
https://www.youtube.com/watch?v=vHrmiy4W9C0 Brain
https://www.youtube.com/watch?v=XoTx7Rt4dig Aggression Vs Altruism
|
Option 4 – Forensic psychology- Science start week 7 term 3 till week 3 or 4 term 4 2023
Students will learn about the application of psychological knowledge and methods to tasks faced by the legal system. These tasks include the role of the forensic psychologist, characteristics of violent offenders, a case study investigation of stalkers and stalking, criminal profiling, assessing defendant for insanity or competency, assessing people for risk of violence, the forensic psychologist in the courtroom, confessions and eyewitness identification.
Students will synthesise their knowledge about psychological research, the roles of psychologists and psychological profiling and its application in contemporary society.
Outcomes A student:
PSY5-1 explains how the field of psychology provides scientific explanations for the mind and behaviour through research, theories and approaches
PSY5-2 explains the main approaches to the study of the nature of human behaviour and the strengths and weaknesses of those approaches
PSY5-5 demonstrates an understanding of the importance of ethics in psychology, research and the interpretation of data
PSY5-6 recognises the applications and influence of psychology in popular culture and its importance to social factors
PSY5-7 examines suitable research methods including procedures and critical analysis when completing action based learning
PSY5-8 communicates psychological information and ideas using appropriate written, oral and visual forms
| Content
Students: identify the roles of a forensic psychologist, areas of specialisation and where forensic psychologists work
examine the variables associated with criminality, for example socio-economic status, age, gender, employment status apply official crime statics to profile criminality
identify the role of forensic psychologists in criminal profiling differentiate between criminal profiling methods, for example inductive methods deductive methods
explain how forensic psychologists assess mental fitness and diminished responsibility identify the role of ‘expert witnesses’ in the courtroom explain how human memory works and identify factors influencing the accuracy of eyewitness testimony.
|
What is a forensic psychologist, Use a search engine such as seek.com to research a range of psychology based job ads including forensic
Research crime statistic trends such as BOSCAR
Factors associated with criminality Crime 20 minutes – TED talk on crime
Induction and deduction Students to discuss and determine definitions of these terms Motis Operoentis – MO- the way that the criminal does crimes leads to induction of other possible crimes Deductions- conclusions based on specific experiments leading to general principles.
Other options
Bullet analysis
Discuss the need for expert witnesses and research famous crimes where anexpert witness was employed
Research problems with memory
Experiments to allow deduction of time of death eg burying paddlepop sticks etc Fingerprinting- using carbon powder and talc powder Chromatography of different inks
Door study |
https://www.youtube.com/watch?v=H3-p1QnHrVk forensic psychologist,
https://www.youtube.com/watch?v=HMPIvOUvqPA What is a forensic psychology
https://www.youtube.com/watch?v=Aq9jGdA2Tgk factors affecting criminality
https://www.youtube.com/watch?v=D5sk504Yc94 test your memory https://www.youtube.com/watch?v=iRcNQkWNWNk Deduction and Induction – reasoning https://www.youtube.com/watch?v=MJrYwh6WyF8 youtube what sherlock holmes got wrong
And https://www.youtube.com/watch?v=xnkw1pVoy7E
https://www.nist.gov/video/matching-crime-scene-bullets-segment-segment bullet analysis
https://www.youtube.com/watch?v=D-2p86FvqF4
https://www.youtube.com/watch?v=bSycdIx-C48
https://www.youtube.com/watch?v=UTO6O0DNkgw
https://www.suecoletta.com/eyewitness-testimony-test-observation-skills/
https://www.youtube.com/watch?v=FWSxSQsspiQ door study
|
Option 7 – Psychological disorders and constructs of normality- Science Start week 3 or 4 term 4 2023
Students investigate the nature and causes of mental disorders and psychological disturbances. Constructs of normality and abnormality are explored. Students are introduced to the DSM-V as a means of classifying disorders. Anxiety, dissociative, somatoform, mood, psychotic, personality disorders and disorders of childhood are examined. Approaches to treatment and therapy, such as cognitive behavioural therapy, are also considered.
Outcomes
A student:
PSY5-1 explains how the field of psychology provides scientific explanations for the mind and behaviour through research, theories and approaches.
PSY5-2 explains the main approaches to the study of the nature of human behaviour and the strengths and weaknesses of those approaches.
PSY5-5 demonstrates an understanding of the importance of ethics in psychology, research and the interpretation of data.
PSY5-6 recognises the applications and influence of psychology in popular culture and its importance to social factors.
PSY5-8 communicates psychological information and ideas using appropriate written, oral and visual forms.
| Content
Students: describe the strengths and limitations of definitions of normality and abnormality from a range of historical and socio-cultural contexts
identify a range of psychological disorders, the symptoms and treatments, for example, depression, bipolar disorder, schizophrenia and other psychoses discuss historical and contemporary attitudes towards mental illness identify the different types of mental health workers and their role in treatment explore and evaluate different approaches to the treatment of mental disorders, for example psychoanalytic treatment humanistic therapy behavioural therapy cognitive behavioural therapy group therapy biomedical treatment identify and assess the type and availability of psychological support at a local level for specific groups.
|
Students to work as a group 2-4 to produce a poster about one disorder including the symptoms and treatments- list on google classroom |
https://www.youtube.com/watch?v=4E1JiDFxFGk
Disorders
https://www.youtube.com/watch?v=wuhJ-GkRRQc
https://www.youtube.com/watch?v=ZwMlHkWKDwM Depressive and bipolar disorder |
End year 9
Year 10- Proposed to be run through the HSIE faculty.
Option 2 – Intelligence and creativity
Students will learn about the four basic types of learning: classical conditioning, operant conditioning, social learning and cognitive learning. They will learn about the background to these learning theories and the psychologists associated with them.
Students will investigate how we acquire information, how it is processed and stored and how memory works. They will examine the nature of intelligence, what it is, how it is measured and issues associated with intelligence testing as well as the relationship between intelligence and creativity.
Outcomes
A student:
PSY5-1 explains how the field of psychology provides scientific explanations for the mind and behaviour through research, theories and approaches
PSY5-2 explains the main approaches to the study of the nature of human behaviour and the strengths and weaknesses of those approaches
PSY5-3 describes diversity and variation on the nature of personality, disease, disorders, intelligence and creativity and their influence on human behaviour
PSY5-4 explains a range of psychological theories and identifies the application of these theories to everyday life
PSY5-7 examines suitable research methods including procedures and critical analysis when completing action based learning
PSY5-8 communicates psychological information and ideas using appropriate written, oral and visual forms
| Content
Students: define and discuss intelligence examine the role of intelligence testing and its implications explain Alfred Binet’s definition of intelligence describe the original formula for IQ explain why David Wechsler developed a performance scale examine Howard Gardner’s theory of multiple intelligences and compare and contrast it with traditional theories of intelligence explain how both environment and heredity factors contribute to intelligence describe the classifications of intellectual disability investigate intelligence in a sociological context and examine our society’s notion of what constitutes intelligence discuss creativity and its relationship to intelligence and examine the characteristics of creative thinkers.
|
Option 3 – Personality and self
Students investigate different theories of personality and the usefulness of theories. Psychoanalytic, social psychoanalytic, behavioural, humanistic and trait theories are examined in detail. Students theorise about their own personality and explore ways and methods of measuring personality and personal abilities. Personality tests, projective tests, aptitude and achievement tests and vocational tests and the ethics of testing are examined.
Outcomes
A student:
PSY5-1 explains how the field of psychology provides scientific explanations for the mind and behaviour through research, theories and approaches
PSY5-3 describes diversity and variation on the nature of personality, disease, disorders, intelligence and creativity and their influence on human behaviour
PSY5-4 explains a range of psychological theories and identifies the application of these theories to everyday life
PSY5-5 demonstrates an understanding of the importance of ethics in psychology, research and the interpretation of data
PSY5-7 examines suitable research methods including procedures and critical analysis when completing action based learning
PSY5-8 communicates psychological information and ideas using appropriate written, oral and visual forms
| Content
Students: describe different theories of personality, including psychoanalytic theory social psychoanalytic theory behaviourism humanism evaluate the claims of each theory of personality based on the results of psychological studies assess the impact of both heredity and environment on personality traits identify a range of personality tests and explain how they are underpinned by personality theory examine how personalities and personal abilities are measured in a range of contexts including: medical educational employment-related popular cultural identify the ethical principles in taking or giving personality tests. |
Option 5 – Psychology and society
Students investigate the social and cultural factors that guide our feelings and actions towards one another. Hidden influences on behaviour and aggression and violence in individuals and society are explored. How psychologists view the formulation of attitudes and beliefs, including cultural diversity and group influences, changing attitudes, stereotyping, prejudice, and brainwashing are examined. Students are encouraged to apply this knowledge by focusing on socio-cultural influences within their own community.
Outcomes
A student:
PSY5-1 explains how the field of psychology provides scientific explanations for the mind and behaviour through research, theories and approaches.
PSY5-5 demonstrates an understanding of the importance of ethics in psychology, research and the interpretation of data.
PSY5-6 recognises the applications and influence of psychology in popular culture and its importance to social factors.
PSY5-7 examines suitable research methods including procedures and critical analysis when completing action based learning.
PSY5-8 communicates psychological information and ideas using appropriate written, oral and visual forms.
| Content
Students: describe a range of psychological theories that account for human behaviours identify the parts of attribution theory compare and contrast liking and loving in human relationships explain how culture and society influence aggressive behaviour assess the degree to which socio-cultural factors influence aggression and violence within communities discuss factors that contribute to, and hinder, helping behaviour examine how cultural diversity and groups influence behaviour and attitudes assess the impact of their own attitudes on their own perceptions of themselves and others, including: stereotypes prejudice and discrimination scapegoats effects of mass media discuss how persuasion and peer pressure influence behaviour due to the psychology of socio-cultural contexts.
|
[[Option 6 – Psychology and gender]] It is not planned for this option to be covered as it may not suit the EHS context.
Option 8 – Psychology of success
Students identify the basic needs that drive motivation. They examine why people are motivated to perform, including examining the role of social and cultural factors that shape motivation.
Outcomes
A student:
PSY5-1 explains how the field of psychology provides scientific explanations for the mind and behaviour through research, theories and approaches.
PSY5-2 explains the main approaches to the study of the nature of human behaviour and the strengths and weaknesses of those approaches.
PSY5-6 recognises the applications and influence of psychology in popular culture and its importance to social factors.
PSY5-8 communicates psychological information and ideas using appropriate written, oral and visual forms.
| Content
Students: examine Maslow’s hierarchy of needs define motivation and examine factors that contribute to personal motivation, including: biological needs psychosocial needs, for example, power, achievement, relationships explain how social and cultural factors shape motivation, for example collectivism individualism describe the impact of external stimulus on motivation and emotion, including: reward punishment identify the factors that contribute to overcoming barriers to success explain the role of goal-setting theory in increasing motivation and achieving success describe the similarities and differences between measures of success in different fields, for example: athletes performers entrepreneurs scientists.
|
Chestionar de auto-eficacitate
De ziua internațională a filosofiei, câteva cuvinte despre “Filosofia pentru copii”. Ce se poate face în școală dar și acasă?
Nu de puține ori copiii ne șochează cu întrebările lor, ingenue și adânci în același timp, pentru că țintesc teme general umane, de la misterul și sensul vieții, pînă la identitate, scopul a tot ce ne înconjoară, și alte câte’n luna și’n stele. Poate pentru că întrebările lor nu au balastul inhibițiilor, suntem tentați să îi numim filozofi de o dezinvoltă naturalețe.
Dezvoltarea dragostei pentru înțelepciune la copii, “philosophy for children” în formularea englezească, pornește din speranța că încă din primii ani de școală, gândirea critică și analitică ar putea transformă sălile de clasă din locul unde copiii vin să afle răspunsuri corecte, sau soluții exacte, într-un loc unde întrebările, incertitudinile, dilemele, sunt binevenite. În viața de zi cu zi, atât la clasa, dar nu numai, de foarte multe ori întrebările și procesele de gândire, ce necesită analize și perspective complexe, sunt mai importante decât ajungerea la un răspuns final. Călătoria este cel puțin la fel de importantă ca și destinația. A-i antrena și implica pe elevi în a prinde drag de gândi cu capul lor înseamnă, printre altele, a-i pregăti să pună întrebări si a-i stimula să caute răspunsuri, pe care apoi să le poată evalua bazându-se pe logică și analiză. În acest fel, ei vor ajunge să aprecieze varietatea perspectivelor din care se poate aborda orice tema. Astfel se poate ajunge la înțelegerea altor viziuni asupra lumii, a comunitatatii, a clasei, a grupului.
Una dintre principalele provocări ale educației contemporane este ca elevii să învețe să gândească. Doar prin capacitatea de a gândi singuri vor putea noile generații să fie pregătite pentru o societate dinamică, flexibilă, aflată într-o schimbare continuă. Toți ne dorim că elevii și copiii noștri să fie capabili de a înțelege ce se întâmplă în jurul lor: fenomene, relații, cauze-efecte, consecințe, implicății. A “înțelege” este un rezultat al lui a “gândi”. Nu se poate înțelege ceva dacă nu gândești. Abilitățile și procesele de gândire pot fi predate explicit și în diverse contexte. Pentru că acest lucru să se întîmple este necesar să se creeze oportunitati si contexte, cât mai multe și cât mai dese, unde copiii să exerseze diverse modalități de gândire și apoi să poată reflectă asupra lor. Acest lucru este posibil atât la școală, cu elevii, dar și acasă, cu proprii copii.
În excelenta carte, de altfel plină de planuri de lecții detaliate, „Philosophy în Education” (2016), Jane Mohrs Lone și Michael D. Burroughs (p. 26) afirmă că:
„Orice profesor va fi de acord că elevii și copiii în general, au un sentiment înnăscut de a se minuna și a se întreba, sentiment ce ar trebui cultivat, instruit și dezvoltat. Pentru a face acest lucru, trebuie să ne asigurăm că elevii dobândesc logică, analiză critică și abilități de gândire divergentă. Una dintre schimbările majore în procesul de a deveni adult este de a da sens lumii și locului individului în ea. Când îi încurajăm pe copii să se întrebe și să pună la îndoială diverse premize, îi încurajăm să dezvolte competență în raționament și gândire și îi ajutăm să dezvolte o curiozitate continuă pentru mistere profunde ale viețîi”;
„ cultivarea capacitățîi filozofice a copiilor le sporește acestora abilitățile de raționament și gândire creativă de care au nevoie pentru a da un sens lucrurilor și proceselor ce-i înconjoară. Întrebandu-se de timpuriu despre lume îi poate conduce mai târziu către întrebări semnificative și importante despre viață. Accentul filosofiei pe chestionare și gândire critică și creativă facilitează abilitățile copiilor de a dobândi instrumentele de care au nevoie pentru a deveni independenți în gândire și învățare”
Cum orice exercițiu filozofic capătă relevanță în contextul valorilor general umane, am decis ca, la școala unde lucrez (clasele 0-12), să introducem un program pilot la clasa a 3-a, apoi extins la clasele a II-a, a IV-a, a V-a și VIII-a, în care să predăm (sau mai degrabă să organizăm activități de învățare la clasa) simultan abilități de gândire și valori. Am folosit o metodologie adaptată după structura programelor de „Filosofie pentru copii”. Astfel, printr-o abordare colaborativă de predare-învățare, am transformat sala de clasă într-o comunitate ce întreabă și se întreabă încearcând să afle răspunsuri. Accentul a fost pus pe dezvoltarea abilităților de gândire, a abilităților cognitive și sociale și a dispozițiilor de învățare. Am fost încurajați să începem acest proiect de un studiu ce a analizat impactul programelor de Filozofie pentru copii asupra progreselor școlare ale elevilor care au beneficiat de aceste programe. Acest studiu, intitulat: „Dezvoltarea și evaluarea abilităților de gândire pentru bacalaureatul internațional”, a fost realizat de Schwartz și McGuiness (2014).
Programul pilotat de noi a avut 10 lecții structurate similar. Lecțiile au început cu prezentarea unui stimul care a luat forma unei povești, a unor imagini sau a unui videoclip scurt. După parcurgerea acestuia, elevii și-au împărtășit gândurile și au formulat întrebări. Nu trebuie niciodata subestimată importanța dezvoltării la copii a capacităților de a pune întrebări. Don Rothstein și Luz Santana, în cartea lor „ Fă doar o schimbare”(2014) sugerează că daca ar fi sa putem face doar o schimbare in pedagogia de zi cu zu, această unică schimbare ar fi aceea de a-i învăța pe copii să pună întrebări. Ei argumentează că exercițiul chestionării dezvoltă atât o gândire convergentă (cum ar fi printre altele,deschiderea mintii către multiple variante de răspuns) dar și divergență, prin dezvoltarea capacitățîi de analiză, sinteză și înțelegere a sensurilor. În plus prin întrebări bine formulate copiii pot ulterior reflecta chiar la propria gândire. Phil Cam , în prezent profesor la Universitatea NSW din Sydney, fost student al lui Matthew Lipman (el însuși un discipol al lui Dewey) chiar a configurat un quadrant al întrebărilor, pe care eu îl folosesc frecvent la lecții, prin care îi putem învață explicit pe copii să pună întrebări de toate felurile, inclusiv deschise. Prin întrebări deschise se definesc acele întrebări ce pot avea mai multe răspunsuri corecte dar si întrebările care au doar un răspuns corect, însă ajungerea la acest răspuns implică folosirea unor criterii care, odată folosite obiectiv, elimină răspunsurile alternative.
Deci, odată ce profesorul a scris aceste întrebări pe tablă sau pe tabletă (proiectandu-le pe ecran), grupul de elevi selectează și grupează în urmă discuțiilor și/sau votare o întrebare generală asupra căreia urmează a se concentra discuția ulterioară.
Apoi, în jurul întrebării generale, copiii pot explora conceptele și pot formula argumente stând în cerc și discutând, respectiv exprimându-și punctul de vedere, fără însă a întrerupe pe cel care vorbește. Statul în cerc e recomandat pentru o mai bune coordonare vizuală, fiecare copil putându-i urmări pe toți ceilalți… văzându-le ochii! La lecțiile noastre,dar și în general atunci când se folosește acest fel de abordare, discuția se încheie cu revenirea la gândurile inițiale la care s-au adăugat comentariile ulterioare. De exemplu, copiii pot avea o foaie îndoită în două în care la început au scris ce știu , sau ce cred sau ce gândesc despre subiectul respectiv (eg. prietenie, echitate, responsabilitate, etc) iar la sfârșit fără să se uite la ce au scris la început, pe cealaltă jumătate scriu ce cred sau ce cred că știu după discuțiile avute. De reținut că materialul/materialele inițiale ce servesc drept stimul reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale lecției de Filosofie pentru copii. Ele îndeamnă indirect și ajută la dezvoltarea capacitățîi cognitive a copiilor de a crea ipoteze și de a formulă întrebări.
În abordarea practică de la clasă ne-am inspirat de la John Dewey și Matthew Lipman, folosind „instrumentele de gândire” ale lui Phil Cam. Phil Cam propune printre alte proiecte și cărți despre filozofie pentru copii, un set de 20 de „unelte” de gândire cu convingerea că toți trebuie să le avem „la dispoziția noastră, dacă vrem să gândim eficient în viața de zi cu zi”. (Phil Cam, „20 Instrumente de gândire ”, p.7). Un alt aspect foarte important pe care l-am învățat de la cei trei educaționisti menționați mai sus este că școala și sala de clasă trebuie să fie tratate că niște comunități, deoarece ele reprezintă pepiniere care formează cetățenii societăților democratice. Astfel, am corelat abilitățile de gândire, pe care le doream dezvoltate la copii, cu un set valori esențiale pentru fiecare cetățeana sau cetățean al unei societăți democratică, valori aliniate cu cele ale școlii.
Am abordat următoarele teme:
Abilități de gândire: formularea de întrebari (două lecțîi), raționament, generalizare, concluzie, explicație, argumentare, analiză, identificarea trăsăturilor comune, clasificarea după criterii.
Valori: corectitudine, echitate, prietenie, respect, fericire, responsabilitate (două lecțîi)
comunitate, echilibru și realizare / succes.
Regulile de discuțîi în clasă, cum ar fi ascultarea și respectarea altor opinii, respectul pentru celălalt, concentrarea pe tema în discuție, vorbirea clară și concisă au fost bine stabilite înainte de program de către profesorul/învățătorul de clasă și reiterate la începutul fiecărei lecțîi.
Am publicat metodă, rezultatele și concluziile micii noastre experiențe în Revista de Filosofie Aplicată de la Cluj (vezi bibliografie)
Acest gen de seminarii, cursuri, lecțîi și activități există și în România. Domnul profesor Marin Bălan de la Universitatea din București care chiar de ziua filosofiei de joi, 21 noiembrie organizează o mulțime de activități la Universitatea din București, doamna Mihaela Frunză de la Universitatea Babeș-Bolyai și dl. Florin lobonț de la Universitatea de Vest din Timișoara pregătesc atât profesori pentru a preda Filosofia pentru copii dar și lucrează efectiv cu copiii având ateliere și seminarii. Nu este deloc întâmplător că în vara, la Cluj, se va organiza Conferință internațională SOPHIA, 2020.
Invitația către cei ce citiți aceste rânduri, și care fie activați în învățământ, fie sînteți părinți (sau ambele!) este să încercați astfel de metode cu elevii și copiii cu care interacționați zilnic. Nu o să va pară rău ….deloc.
PS
La clasa a 8-a, la materia „Perspective Globale” citim acum și dezbatem cartea „Lumea Sofiei” de Jostein Gaarder.. ..O frumusețe!
Resurse suplimentare
Marin Bălan – Curs pentru profesorii din învățământul primar
https://eduvox.ro/curs-pentru-profesorii-din-învățământul-primar-filosofie-pentru-copii/
Mihaela Frunză – articol, “De unde începe filosofia pentru copii?“
https://philpapers.org/rec/FRUDUN
Universitatea de Vest – Program postuniversitar de filosofie pentru copii
https://oldpfc.uvt.ro/programe-postuniversitare/filosofie-pentru-copii/
Articol în Revista de Filosofie Aplicată, Cluj, feb 2018
http://filosofieaplicata.ro/index.php/filap/issue/view/4
Phil Cam – Cărți de Filosofie pentru copii și de Etică
https://documents.acer.org/PhilipCamFlyer_web.pdf
Sănătatea mintală și filosofia pentru copii
https://www.viață-medicală.ro/congrese/sănătatea-mintală-și-filosofia-la-copii-13169
SAPERE
https://www.sapere.org.uk/
SOPHIA Network Conference – Cluj, 11-12 iulie 2020
http://www.sophianetwork.eu/next-meeting/
A Philosopher giving a Lecture at the Orrery, Joseph Wright of Derby, c1763-1765
Cât de frumos gândesc copiii!
Cât de frumos gândesc copiii!
Am avut astăzi o nouă lecție, împreună cu o colegă învățătoare, la clasa a treia, lecție dintr-un proiect mai larg, despre care o să mai scriu, de “predare” a valorilor și a gândirii critice prin metodele filosofiei pentru copii.
A fost o așa o încântare încât m-am gândit să împărtășesc acest gen de experiență.
Scopul acestei lecții de 50 minute a fost ca elevii să înceapă să învețe diferența dintre întrebările simple, factuale și cele deschise, care dau naștere la discuții (“filosofice”) în contextul sau sub pretextul relației dintre bogăție, sărăcie și fericire.
Planul lecției a fost următorul:
- Prezentarea unui stimul (în acest caz o fotografie bogăție-sărăcie)
- Stând jos în fața ecranului, elevii urmează timp de 5-6 minute o activitate de genul Vezi-Gândeșți-Te întrebi, formulând astfel câte o întrebare la care și-ar dori să afle un răspuns. Odată formulate aceste întrebări elevii le scriu pe o foaie de hârtie ce este împărțită în două, cea de-a două parte urmând să fie completată la sfârșitul lecției.
- Noi pregătisem 4 întrebări deschise pe care acum le punem în 4 colțuri ale clasei sau pe 4 pereți (cum ar fi: Poți fi și sărac și bogat în același timp? Este important să fii bogat pentru a avea prieteni? ) Se poate chiar cu intrebarile create de ei.
- Copiii votează “cu picioarele” pentru una dintre cele 4 întrebări care li se pare cea mai interesantă de discutat, adica se duc in clasa acolo unde este intrebarea preferata.
- În cele 4 grupuri mici formate ei împărtășesc unul altuia de ce au ales întrebarea respectivă și ce fel de răspuns ar avea
- Din nou cu toată clasa, stând pe scaune în cerc, se discuta întrebarea care a avut cele mai multe “voturi”
- În cadrul discuției copiii pot adăuga comentariile lor și pot veni cu întrebări noi. Se respectă regulile deja cunoscute: vorbim pe rând, nu întrerupem, așteptăm să termine celălalt de vorbit.
- După 10-15 minute, învățătoarea întreabă dacă le-au plăcut întrebările alese și de ce. Răspunsul a fost că le-au plăcut discuțiile și asta s-a datorat întrebărilor deschise
- Li se proiectează din nou imaginea inițială și pe aceeași foaie de la început (îndoită în două fără a vedea ce au spus inițial) ei scriu o nouă întrebare, de această dată cât mai deschisă, în stilul celor discutate.
- Fiecare copil își citește întrebarea după care urmează 2-3 minute de concluzii, discuții despre ce au învățat din această lecție.
Frumusețea lecției (am și filmat-o, o vom edita și o vom alătura celorlalte pe care le-am făcut și o să le mai facem) a fost implicarea în discuții, profunzimea comentariilor și abilitatea copiilor de a gândi singuri, neinhibati și ne”alterați”. În plus, ne-a impresionat umanismul lor.
Mai precis, altruismul și compasiunea. Fără excepție, au concluzionat că bogăția nu este reprezentată de bani ci de prieteni.
Ești bogat atunci când nu te simți singur.
Iată și câteva dintre gândurile sau comentariile lor de-a lungul lecției. Vă reamintesc că sunt copii de clasa a treia ne-selectați academic.
“ Dacă ești bogat, te plictisești căci ai de toate și nu-ti mai dorești nimic, deci nu poți fericit”
“Dacă ești bogat nu ești fericit căci vezi că alții sunt săraci și nu au”
“Eu sunt bogat însă nici nu-mi dau seama, însă dacă n-am prieteni nu sunt fericit“
„Poți fi și sărac și bogat în același timp, bogat în bani și sărac în prieteni”
Deci gândul acestei zilei ar fi că nu este niciodată prea devreme să-i învățăm pe ai nostri copii și elevi să gândească, că noi profesorii și învățătorii putem avea influențe formative uriașe și este datoria (care ar fi de dorit să vină și cu plăcerea) noastră să formăm în copii deprinderi de gândire și de etică ce le vor fi de folos pentru toată viață. Se poate, iar satisfacțiile și implicațiile atât pentru ei cât și pentru societate nu pot fi decât benefice.
Gândirea ca obiectiv educaţional
“Valoare educaţiei şcolare nu se află în învăţarea a cât mai multor fapte şi date ci în antrenarea minţii pentru gândire” spunea A. Einstein.
Pornind de la această afirmaţie aş dori să argumentez că antrenarea minţii in mod sistematic şi coerent ca parte integrantă a pedagogiei noastre cea de toate zilele este esenţială şi posibilă în şcoli, licee şi facultăţi.
Capacitatea de a înţelege a oamenilor nu precede analizele, evaluările, aplicarea în practică a cunoştiinţelor sau generalizările ci este un rezultat al lor. Înţelegerea şi aprofundarea sunt un produs al gândirii şi nu un precursoral său. Pentru a înţelege fapte, evenimente şi a le lega între ele prin sensuri trebuie mai întâi să gândim, iar această gândire poate şi trebuie să fie dezvoltată în copii de la vârste mici şi pe tot traseul ciclului deînvăţământ. Nu în ultimul rând şi pentru că, aşa cum spunea Matthew Lipman (1980), “ Gândirea este muncă, este acel tip de muncă pe care nimeni nu o poate face în locul altuia”. Vrând, nevrând dacă dorim a gândi trebuie să o facemsinguri. E o treaba pe care nu o putem delega. Dacă o delegăm, termenul îşi schimbă sensul devenind “manipulare”.
Există o mulţime de studii care confirmă valuarea adăugată pe care o dă obiectivelor cognitive şi curriculare predarea sistematică a abilităţilor de gândire. De exemplu Higgings (2005) după ce analizează şi sintetizează 29 de studii afirmă că impactul predării organizate a abilităţilor de gândire este de 0.62, ceea ce ar fi echivalent cu a aduce o clasa a cărei medie este la început de 5 la 7,3 la sfârşitul anului şcolar.
Cum se poate realiza o astfel de iniţiativa educaţională la nivel de şcoală, de catedră, de profesor sau învăţător la clasă? Pe trei domenii:
1. Planificarea. Acerasta are la rândul ei trei etape majore (după McTighe şi Wiggins în “Understanding by Design”): Identificarea resultatelor dorite, adică ce ar trebui să ştie şi să facă elevul la sfârşitul anului sau anilor deşcoală, după care stabilirea parametrilor ce trebuie atinşi pentru a demonstra diverse nivele de învăţare şi aprofundare, iar apoi stabilirea planurilor de lecţii care să îi conducă pe copii către aceste capabilităţi.
2. Practica continuă. A gândi este o abilitate care trebuie sistematic antrenată. Trebuie să ne exersăm gândirea aşa cum face un pianist cu abilităţile musicale sau un sportiv cu cele specifice disciplinei sale. Dacă în sport aceste abilităţi sunt de exemplu precizia, rapiditate, puterea de reactive, etc iar în muzică ritmul, citirea notelor şi a notatiilor musicale, etc în “gândire” câteva dintre ele sunt: evaluarea, chestionarea, analiză, reflectarea, generalizarea, conectarea, logică, etc. Aceste abilităţi se pot corela cu programa în vederea introducerii, practicării şi aprofundării lor la momentele opportune şi necesare. Aici modele de genul celor din “Gândirea vizibila” a lui R. Richhart (carte tradusă şi în româneşte) sau ale filosofului australian, discipol al lui M. Lippman (care la rândul sau a fost discipol al lui J.Dewey), Phil Cam sunt atât răspândite dar şi eficiente prin multe şcoli din lume.
3. Evaluarea predării explicite a gândirii. Trebuie bine înţeles că a crea copiilor oportunităţi în a practica gândirea nu este sufficient. Datoria noastră de profesori este dusă la bun sfârşit doar atunci când avem dovezi că elevii sau studenţii raţionează şi înţeleg.
Foarte pe scurt şi la concret un astfel de model de planificare şi implementare ar trebui să cuprindă:
1. Competenţele şi conţinuturile
2. Termenii ce definesc gândirea, termeni ce ar putea fi încorporaţi în unitatea de învăţare respectivă
3. Decizia de a alege ce “produs” al elevului demonstrează înţelegerea şi aprofundarea obiectivelor şi conţinuturilor (un proiect; o prezentare, un referat, etc)
4. Elaborarea unei activităţi sau serii de activităţi care să îl ajute pe elev să ajungă, pas cu pas la înţelegerea şi aprofundarea conţinuturilor şi obiectivelor ce pot fi transmise prin folosirea gândirii descrisă în termeniialeşi la punctul 2.
5. Crearea de oportunităţi în cadrul activităţii de mai sus prin care elevul să practice gândirea (adică activitatea să conţină întotdeauna părţi în care copilul trebuie să, de exemplu, generalizeze, să tragă concluzii bazate pecorelaţii, ipoteze şi rezultate, să evalueze, să creeze şi aşa mai departe)
Fiecare unitate de lucru poate avea o lista a activităţilor ce implică gândirea iar profesorul prin simplă evaluare ar putea urmări ce şi cât au gândit sau avut ocazia să gândească copiii.
În rezumat, înţelegerea şi aprofundarea sunt rezultate ale gândirii, gândirea este o capabilitate ce necesită practică continuă şi trebuie predate explicit şi sistematic.
O astfel de abordare ar trebui să aibă orice şcoală, catedră şi cadru didactic, sub forme şi variante proprii, adaptabile şi flexibile. Dacă nu îi educăm pe copii să gândească, ei nu vor înţelege sofisticata lume din jurul lor.Sunt multe piedici. Ele există peste tot. Există chiar şi interese ca acest lucru să nu se întâmple. Există şi foarte multă ignoranţă. Foarte mulţi dintre cei care ar putea şi chiar vrea să schimbe ceva nici măcar nu ştiu cât de mult se poate face. E adevărat, cu foarte multă răbdare şi perseverenţă.
Definiţie:
A GÂNDÍ, gândesc, vb. IV. 1. Intranz. şi refl. A-şi formă o idee despre un lucru, a pătrunde ceva cu mintea; a reflectă, a medita, a cugetă, a chibzui la ceva. ◊Expr. A da (cuiva) de gândit = a obligă (pe cineva) să mediteze, să seîntrebe, să discearnă. ♦ Intranz. şi trânz. A concepe, a crea ceva (abstract sau concret). 2. Refl. şi intranz. A se îngriji, a-i pasă de ceva sau de cineva. 3. Trânz. şi intranz. A-i trece cuiva prin minte (că…); a crede, asocoti (că…). 4. Trânz.şi refl. A lua în considerare (că…), a-şi da seama (că…). 5. Refl. A intenţiona (să…). ♦ Trânz. (Reg.) A dori, a speră. – Din gând.
( DEX Online (2009) )
Cam, Philip. (2006). 20 Thinking Tools. ACER PRESS.
Hattie, John. (2009). Visible Learning: A Synthesis of over 800 Meta-analyses Relating to Achievement”.
Routledge.
Higgins, S., Hall, E., Baumfield, V. & Moseley, D. (2005). A meta-analysis of the impact of the
implementation of thinking skills approaches on pupils. EPPI-Centre, Social Science Research Unit,
Institute of Education. London, University of London, Institute of Education.
Ivie, Stanley D. (1998). Ausubel’s Learning Theory: An Approach to Teaching
Higher Order Thinking Skills. The High School Journal, 82:1, pp. 35-42.
Lipman, Matthew; Sharp, Ann Margaret & Oscanyan, Frederick S. (1980).
Philosophy in the Classroom. Temple University Press.
McTighe, Jay & Grant, Wiggins. (2006). Understanding By Design: Professional
Development Workbook. Hawker Brownlow Education.
Freseman, R. D. (1990). Improving higher order thinking of middle school geography
students by teaching skills directly. Fort Lauderdale, FL: Nova University.